Origini,
aspect, caractere
Spanielii
au fost adusi in insulele britanice - se presupune - pe vremea
invaziei romane a lui Iulius Cezar, in 55-54 b.C., din Hispania - Spania
acelor vremuri -, numele fiind asociat cu expresiile Dogs of the Spaniard
sau Chiens de l'Espagnol. Primele date certe despre ei sunt de la 1300,
fiind amintiti intr-o descriere din Le livre de chasse(1387-1389) a lui
Gaston Phoebus ; 500 de ani mai tarziu existau sapte rase de spanieli
englezi : Clumber Spaniel, Sussex Spaniel, Welsh springer, Field springer,
Irish water spaniel, Springing spaniel si Cocking spaniel. Ultimul dintre
ei, specializat in vanatoarea de sitari - woodcocks, de unde si numele -,
cu roba rosie cu alb si urechile lungi, apartinea caniselor ducelui de
Marlborough; prin incrucisarea lui cu un Blenheim - varietate de
epagneul pitic englez - a aparut cockerul de Marlborough din care,
prin incrucisari cu Spanielul de vanatoare, s-a obtinut, la finele
sec. 19, tipul definitiv al actualului English Cocker Spaniel.
Pana la 1892, Springing Spanielul - de talie un pic mai mare - si
Cocking Spanielul au fost considerati ca apartinand aceleiasi rase
dar, la 1902, Kennel Club of England a stabilit standardul rasei
pt. English Cocker spaniel - FCI nr. 5 - ramas neschimbat pana azi.
invaziei romane a lui Iulius Cezar, in 55-54 b.C., din Hispania - Spania
acelor vremuri -, numele fiind asociat cu expresiile Dogs of the Spaniard
sau Chiens de l'Espagnol. Primele date certe despre ei sunt de la 1300,
fiind amintiti intr-o descriere din Le livre de chasse(1387-1389) a lui
Gaston Phoebus ; 500 de ani mai tarziu existau sapte rase de spanieli
englezi : Clumber Spaniel, Sussex Spaniel, Welsh springer, Field springer,
Irish water spaniel, Springing spaniel si Cocking spaniel. Ultimul dintre
ei, specializat in vanatoarea de sitari - woodcocks, de unde si numele -,
cu roba rosie cu alb si urechile lungi, apartinea caniselor ducelui de
Marlborough; prin incrucisarea lui cu un Blenheim - varietate de
epagneul pitic englez - a aparut cockerul de Marlborough din care,
prin incrucisari cu Spanielul de vanatoare, s-a obtinut, la finele
sec. 19, tipul definitiv al actualului English Cocker Spaniel.
Pana la 1892, Springing Spanielul - de talie un pic mai mare - si
Cocking Spanielul au fost considerati ca apartinand aceleiasi rase
dar, la 1902, Kennel Club of England a stabilit standardul rasei
pt. English Cocker spaniel - FCI nr. 5 - ramas neschimbat pana azi.
Un cocker
negru pe nume Obo
II - unul dintre numerosii urmasi ai lui Obo(Anglia,
1879) -, adus in America
de catre F.F. Pitcher (crescator din New England), e considerat tatucul rasei American Cocker Spaniel.
La inceputul secolului trecut, ambele rase au fost importate/exportate si de multe ori incrucisate de catre
crescatorii britanici si americani. In 1921, masculul Red Brucie, crescut de americanul Herman Mellenthin,
stabilea tipul intermediar de cocker american, iar in 1946 American Kennel Club recunostea oficial
English Cocker-ul ca pe o rasa separata.
de catre F.F. Pitcher (crescator din New England), e considerat tatucul rasei American Cocker Spaniel.
La inceputul secolului trecut, ambele rase au fost importate/exportate si de multe ori incrucisate de catre
crescatorii britanici si americani. In 1921, masculul Red Brucie, crescut de americanul Herman Mellenthin,
stabilea tipul intermediar de cocker american, iar in 1946 American Kennel Club recunostea oficial
English Cocker-ul ca pe o rasa separata.
Cockerul
e un caine de talie medie, vioi, echilibrat,
compact si solid dar fara a parea grosolan; e apreciat
de crescatori datorita frumusetii, atasamentului si
inteligentei; figura nevinovata, urechile decorative
si ochii blanzi il fac iubit si pretuit mai ales de copii, pe
care ii indrageste, desi e deseori mai capricios decat ei.
Are un cap alungit si incarcat, cu botul bine dezvoltat,
fruntea lata si bombata, ochi mari, expresivi, de
culoare bruna sau alunie, cu ploape bine inchise;
urechile - podoaba rasei - prinse f. jos, lobate, nu mai
lungi de varful nasului(lipite de obraji), sunt acoperite
de suvite de par matasos; trunchiul e bine legat,
spinarea lata si dreapta, pieptul adanc si larg,
toracele dezvoltat dar nu atat cat sa impiedice o
miscare eficienta in teren; are sale si crupa puternice,
abdomen cilindric, membre musculoase, drepte;
parul des, cu textura fina si ferma, usor ondulat pe
urechi, formeaza franjuri pe membre si e mai lung pe
restul corpului; culoarea cea mai frecventa e negrul
dar sunt admise toate culorile : alb, auriu, ciocolatiu,
compact si solid dar fara a parea grosolan; e apreciat
de crescatori datorita frumusetii, atasamentului si
inteligentei; figura nevinovata, urechile decorative
si ochii blanzi il fac iubit si pretuit mai ales de copii, pe
care ii indrageste, desi e deseori mai capricios decat ei.
Are un cap alungit si incarcat, cu botul bine dezvoltat,
fruntea lata si bombata, ochi mari, expresivi, de
culoare bruna sau alunie, cu ploape bine inchise;
urechile - podoaba rasei - prinse f. jos, lobate, nu mai
lungi de varful nasului(lipite de obraji), sunt acoperite
de suvite de par matasos; trunchiul e bine legat,
spinarea lata si dreapta, pieptul adanc si larg,
toracele dezvoltat dar nu atat cat sa impiedice o
miscare eficienta in teren; are sale si crupa puternice,
abdomen cilindric, membre musculoase, drepte;
parul des, cu textura fina si ferma, usor ondulat pe
urechi, formeaza franjuri pe membre si e mai lung pe
restul corpului; culoarea cea mai frecventa e negrul
dar sunt admise toate culorile : alb, auriu, ciocolatiu,
cu/fara
puncte de foc sau diverse combinatii; la cei monocolori doar o cravata
alba e permisa pe piept.
Masculii cantaresc 13 - 16Kg, la o talie de 38 - 43cm iar femelele, de 12 - 15Kg, au la greaban 36 - 41cm.
Masculii cantaresc 13 - 16Kg, la o talie de 38 - 43cm iar femelele, de 12 - 15Kg, au la greaban 36 - 41cm.
Miscarea
neintrerupta a cozii (taiata cam la o treime din
lungime), a adus rasei numele Merry(vesel) Cocker.
Defecte : craniu grosolan, oase subtiri, par cret, umeri drepti,
miscari lente, coada ridicata, ochi deschisi la culoare, labe
desfacute, spatii interdentare.
In ciuda modei ce-a facut din el un caine de companie, cockerul
si-a pastrat nealterate calitatile de vanator. E folosit in special
la vanatoarea cu arma; nu este nici un adevarat gonitor, nici
un veritabil caine de aret, dar starneste perfect potarnichile
sub plasa si face sa se inalte in zbor becatele din maracinisuri
ori ratele refugiate in stufaris. Nu se teme nici de frig nici de
caldura si aporteaza cu entuziasm orice pasare ranita sau
moarta. E un bun vanator pe teren accidentat.
E considerat un reprezentant superior al rasei canine - are
posibilitati de adaptare si de intelegere uluitoare.
lungime), a adus rasei numele Merry(vesel) Cocker.
Defecte : craniu grosolan, oase subtiri, par cret, umeri drepti,
miscari lente, coada ridicata, ochi deschisi la culoare, labe
desfacute, spatii interdentare.
In ciuda modei ce-a facut din el un caine de companie, cockerul
si-a pastrat nealterate calitatile de vanator. E folosit in special
la vanatoarea cu arma; nu este nici un adevarat gonitor, nici
un veritabil caine de aret, dar starneste perfect potarnichile
sub plasa si face sa se inalte in zbor becatele din maracinisuri
ori ratele refugiate in stufaris. Nu se teme nici de frig nici de
caldura si aporteaza cu entuziasm orice pasare ranita sau
moarta. E un bun vanator pe teren accidentat.
E considerat un reprezentant superior al rasei canine - are
posibilitati de adaptare si de intelegere uluitoare.
Cockerul
e, in general, bland si jucaus, excelent pt. copii,
dar nu-i place f. mult sa fie tachinat(si cu atat mai putin
tras de urechi). Nu latra suparator, e relativ sociabil cu
strainii si respecta cu supunere comenzile primite - daca
e dresat corespunzator : cu blandete dar ferm, fiind
deopotriva sensibil si independent.
E un caine de exterior, primind atat de mult exercitiu si
miscare cat ii poti da; se adapteaza bine intr-o locuinta
cata vreme e plimbat suficient sau daca exista curte.
Temperamentul poate varia in limite largi - masculii sunt,
de obicei, mai ascultatori, dar unele catele(dominante)
trebuiesc adoptate doar de proprietari cu autoritate.
Tolereaza bine pisicile din aceeasi casa.
Probleme de sanatate - uneori grave(surzenie) - ii fac mai des
urechile, dar numai atunci cand nu sunt atent intretinute si
curatate la timp. Traieste destul de mult pt. specia canina,
10 - 15 ani, uneori chiar mai mult de-atat.
dar nu-i place f. mult sa fie tachinat(si cu atat mai putin
tras de urechi). Nu latra suparator, e relativ sociabil cu
strainii si respecta cu supunere comenzile primite - daca
e dresat corespunzator : cu blandete dar ferm, fiind
deopotriva sensibil si independent.
E un caine de exterior, primind atat de mult exercitiu si
miscare cat ii poti da; se adapteaza bine intr-o locuinta
cata vreme e plimbat suficient sau daca exista curte.
Temperamentul poate varia in limite largi - masculii sunt,
de obicei, mai ascultatori, dar unele catele(dominante)
trebuiesc adoptate doar de proprietari cu autoritate.
Tolereaza bine pisicile din aceeasi casa.
Probleme de sanatate - uneori grave(surzenie) - ii fac mai des
urechile, dar numai atunci cand nu sunt atent intretinute si
curatate la timp. Traieste destul de mult pt. specia canina,
10 - 15 ani, uneori chiar mai mult de-atat.
Nu
esti pregatit de un angajament pt. viata cainelui.
Un cocker traieste, in medie, 12 ani si nu va fi tot timpul un pui
dragalas sau un caine matur iubitor si amuzant; va imbatrani si
va avea parte, ca si oamenii, de boli si infirmitati.
Ideea de caine care vrea sa-ti fie umbra te deranjeaza.
Cockerii - la fel ca cei mai multi dintre caini - isi iubesc stapanii si
vor sa fie cu ei cat mai mult timp posibil; daca nu ti-l doresti drept
membru al familiei, bun tovaras, un cocker nu e pentru tine.
Esti obsedat(a) - zi posedat(a) ! - de curatenie
si te exaspereaza parul de catel sau parul in general, de pe
covoare, haine, lenjerie, pantofi, canapele, din urechile si narile
personale, ... si daca mai pui la socoteala urmele de pe dusumea
si cele de nas umed de pe geamuri, atunci nu ai nevoie de caine,
oricare ar fi el, cu atat mai putin de unul paros si jucaus.
Vrei un caine de paza. Cel mai bun raspuns la asta e : ia-ti
o alta rasa ! Cockerul ar putea fi bun de sonerie suplimentara
sau de alarma de incendiu, inundatie ori cutremur, nicidecum
Un cocker traieste, in medie, 12 ani si nu va fi tot timpul un pui
dragalas sau un caine matur iubitor si amuzant; va imbatrani si
va avea parte, ca si oamenii, de boli si infirmitati.
Ideea de caine care vrea sa-ti fie umbra te deranjeaza.
Cockerii - la fel ca cei mai multi dintre caini - isi iubesc stapanii si
vor sa fie cu ei cat mai mult timp posibil; daca nu ti-l doresti drept
membru al familiei, bun tovaras, un cocker nu e pentru tine.
Esti obsedat(a) - zi posedat(a) ! - de curatenie
si te exaspereaza parul de catel sau parul in general, de pe
covoare, haine, lenjerie, pantofi, canapele, din urechile si narile
personale, ... si daca mai pui la socoteala urmele de pe dusumea
si cele de nas umed de pe geamuri, atunci nu ai nevoie de caine,
oricare ar fi el, cu atat mai putin de unul paros si jucaus.
Vrei un caine de paza. Cel mai bun raspuns la asta e : ia-ti
o alta rasa ! Cockerul ar putea fi bun de sonerie suplimentara
sau de alarma de incendiu, inundatie ori cutremur, nicidecum
de
veritabil bodyguard. Unii masculi dominanti sunt
agresivi cu strainii, se reped si-i musca, dar talia, greutatea
si dimensiunile botului nu-i recomanda ca paznici ai casei.
...
..
Nu-ti place sa imparti din cartofii prajiti.
Cockerii sunt mancaciosi. Desi oficial nu trebuie hraniti
din mancarea familiei, cei mai multi dintre stapani ii mai
ating cu cate o atentie - bomboana, piscot, snacks, ... -
data direct din mana si asta ridica moralul amandurora;
mai toti cainii pun oricum botu' la aproape la tot ce-i
comestibil prin casa - iar unii se autoservesc atunci cand
mancarea e la-ndemana pe masa sau pe pervazul geamului.
agresivi cu strainii, se reped si-i musca, dar talia, greutatea
si dimensiunile botului nu-i recomanda ca paznici ai casei.
...
..
Nu-ti place sa imparti din cartofii prajiti.
Cockerii sunt mancaciosi. Desi oficial nu trebuie hraniti
din mancarea familiei, cei mai multi dintre stapani ii mai
ating cu cate o atentie - bomboana, piscot, snacks, ... -
data direct din mana si asta ridica moralul amandurora;
mai toti cainii pun oricum botu' la aproape la tot ce-i
comestibil prin casa - iar unii se autoservesc atunci cand
mancarea e la-ndemana pe masa sau pe pervazul geamului.
Crezi ca un caine i-ar face pe copii mai responsabili.
Doar in parte adevarat. Responsabilitatea finala e intotdeauna a adultilor.
Copiii formeaza adesea legaturi puternice cu animalele lor de companie.
Cei mai mari, de 7-8 ani, pot fi invatati sa indeplineasa unele sarcini de
intretinere a cainelui iar unii fac treaba chiar bine dar cei mici, 3-4 ani
ori mai putin, pot lua urechile cockerului drept jucarii.
Grasa tine casa - cu tot cu catel - e cat se poate de adevarat.
Esti alergic la miscare - nu-ti place nici macar mersul pe jos.
Din moment ce sunt pofticiosi, cockerii au tendinta de a se ingrasa odata cu
varsta - ca si stapanii, de altfel; au nevoie, asadar, de miscare regulata - fie
ea plimbarea zilnica in jurul casei ori o joaca la iarba verde impreuna cu
familia, ce i-ar face pe toti mai fericiti si mai sanatosi.
Nu poti - sau nu vrei - sa adaugi o alta categorie la lista de cheltuieli.
Sa intretii corect un catel de companie e o cheltuiala si un efort; trebuie sa-l
hranesti, sa-l duci la veterinar, sa-l speli, sa-l tunzi, sa-i acorzi aceeasi
atentie ca oricarui membru al familiei.
Inainte de orice educatie a cainelui, trebuie educat stapanul.
Latratul - cu tonalitati inalte sau joase, singular sau multiplu -
poate insemna bucurie, furie, pericol, surpriza, persoana straina,
raspuns la chemare, solicitare; nu-ti trebuie antrenament special
pt. asta, un pic de atentie e suficienta ca sa faci diferenta.
Maraitul avertizeaza ca-i gata de atac, scancetul - are o
suferinta, oftatul e semn de bine, cascatul zgomotos denota
plictiseala, indiferenta, schelalaitul e urmarea unei sperieturi
zdravane, urletul - raspuns la o provocare canina nocturna
sau vis ancestral(de haita).
Coada : cu varful penduland usor inseamna atentie si nedumerire,
cainele nestiind ce atitudine sa ia; ridicata - e bataios si iritat;
lasata moale in jos - e pasiv si indiferent; lasata in jos alipita de
corp - s-a speriat ca o fost certat; bagata intre picioare - e infricosat;
bagata intre picioare si cu spinarea usor cocosata - e suparat si
nedispus la amabilitati; da din ea, lateral - veselie mare; o agita ca
pe
o morisca - salut de mare bucurie sau porneste dupa o urma;
intinsa drept, pe linia spatelui - se pune pe fuga in goana mare.
Bucuria este exprimata cu tot corpul : capul e ridicat, privirea
stralucitoare, botul deschis, urechile trase spre spate si in jos, da
alert din coada, scoate latraturi mici, gangurite; cateodata e si
mai expresiv - sare pe tine cu amandoua labele si te linge.
Frica - se face mai mic, isi lasa urechile pe spate, coada-i e intre
picioare, botul i se lasa in jos, scanceste.
Dorinta de joaca - alearga in jurul tau, se lasa pe labele din fata
intinse cu botul intre ele(face plecaciuni), latra scurt, se repede la
tine, te trage, sare pe tine, aduce mingea, ... .
Vrea ceva - latra usor, cu ton mic, rar, distantat, pana te uiti la el,
apoi se indreapta : spre usa, pe care o zgarie, sa i-o deschizi; spre
vasul cu apa ori mancare, ca sunt goale; spre lesa, pe care de multe
ori o aduce in gura, cand vrea afara, etc.
intinsa drept, pe linia spatelui - se pune pe fuga in goana mare.
Bucuria este exprimata cu tot corpul : capul e ridicat, privirea
stralucitoare, botul deschis, urechile trase spre spate si in jos, da
alert din coada, scoate latraturi mici, gangurite; cateodata e si
mai expresiv - sare pe tine cu amandoua labele si te linge.
Frica - se face mai mic, isi lasa urechile pe spate, coada-i e intre
picioare, botul i se lasa in jos, scanceste.
Dorinta de joaca - alearga in jurul tau, se lasa pe labele din fata
intinse cu botul intre ele(face plecaciuni), latra scurt, se repede la
tine, te trage, sare pe tine, aduce mingea, ... .
Vrea ceva - latra usor, cu ton mic, rar, distantat, pana te uiti la el,
apoi se indreapta : spre usa, pe care o zgarie, sa i-o deschizi; spre
vasul cu apa ori mancare, ca sunt goale; spre lesa, pe care de multe
ori o aduce in gura, cand vrea afara, etc.
E furios - se intepeneste pe cele patru picioare, ridica
urechile drept in sus(la cockeri doar radacinile urechilor
se trag mai spre crestet), pielea de pe bot i se increteste,
isi dezgoleste gingiile, maraie scrasnit.
E gata de lupta - desi cainele nu e, nativ, un agresiv,
daca-i hotarat sa atace isi zbarleste blana de pe sira
spinarii, se carneste tot(isi strange pielea de pe bot
ridicandu-si trufa) si ... esti mancat !
Referinte : Paul Mégnin, Karl Reyfus, Theodor Zell -
Dresajul
Cainilor, Ghid practic, Ed. Venus, Bucuresti;
World Wide Web.
World Wide Web.
Mike
are noua ani(n. iulie 2000) si de curand a fost tuns scurt
din crestet pana la genunchi. E sanatos, robust si plin de viata.
Are personalitate, e posesiv si artagos, dar intr-un mod placut.
Nu aduce ziarul si papucii, din contra, le duce de nu le
mai gasesti.
Rasfatul si educatia nu fac buna casa - dresajul s-a lipit si nu prea
de el; executa cateva comenzi - aici, stai, sezi, pas -
dar cu toane,
in schimb a prins din zbor si fara insistente : afara, pisica,
valea !
(dispari !, adica, atunci cand vine inainte de ora de iesit afara),
s.a.
In casa e linistit, noaptea nu latra niciodata iar ziua f. rar - se
bucura cand iese afara si la auzul soneriei; singur acasa e la
fel de tacut.
Ii plac : biscuitii cu crema, oamenii buni, gagicile de talie mare
(dalmatian, doberman), apa, copiii, joaca cu mingea de volei.
E prietenos cu vecinii pe care ii cunoaste, dar o fiara cu strainii
care ne trec pragul - e cel mai bun paznic al apartamentului.