SPD
- Surge Protective Devices - se impart
in doua categorii : pt. instalatii
electrice de curent alternativ - ele fac subiectul acestei pagini
- si pt. retele
de telecomunicatii(telefonie, pc network, radiocomunicatii).
Trei clase de protectie definesc dispozitivele pentru supratensiuni
tranzitorii
in instalatiile electrice de joasa tensiune - clasa 'ntaia, clasa
'doua si clasa 'treia -,
raportate la indicii
keraunici si la fenomenele orajoase.
SPD clasa 'ntaia se instaleaza, de obicei, pt. contracararea loviturilor
de fulger
directe - impulsuri de mare intensitate -, acolo unde exista sisteme
de protectie
la fulger(LPS - Lightning Protection System)
sau paratraznete; ca utilizator
casnic, doar de nu stai in varfu' dealului, nu prea ai nevoie de
ele.
Clasa a doua e de baza in apartament urmata de a treia pt. fine
tuning -
intalnita si in prelungitorul de alimentare ori direct in aparat.
SPD-ul contine un MOV - Metal(zinc)-Oxide
Varistor - ce asigura o capacitate
mare de descarcare in timp scurt(<25ns); acest varistor(variable
resistor,
|
|
|
non-ohmic,
numit si VDR - Voltage Dependent Resistor)
se duce intr-un timp
invers proportional cu intensitatea si numarul varfurilor de tensiune/curent
descarcate in pamant; va sa zica, cand se duce, ca se pune
in scurtcircuit si,
prin urmare, instalatia electrica trebuie protejata de el - se inseriaza
SPD-ul
cu sigurante fuzibile sau MCB specificate de producator; de obicei,
pt. un
apartament (prea)traznit, MCB-ul asociat este un 2P de 20A; spre
deosebire de
celelalte protectii din panoul electric de apartament, legate in
serie cu instalatia,
SPD-ul este pus in paralel pe circuitele electrice si instalatia
electrica merge in
continuare si cu dispozitivul dus, dar dispare functia de
protectie la varfuri
tranzitorii; momentul defectarii este semnalizat mecanic sau electric
pe partea
frontala a SPD-ului, dar cel mai bine se urmareste cu regularitate
MCB-ul sarit.
Varistorul consumabil este inclus intr-un cartus debrosabil
ce se inlocuieste
cu unul de acelasi tip(caracteristici, firma) fara a interveni in
vreun fel asupra
bazei modulare a dispozitivului montata pe sina DIN.
Urmatorii parametrii se au in vedere la achizitionarea SPD-ului
clasa 2-a :
Curentul nominal In = varful de curent ce poate fi
descarcat in mod repetat
(15 - 20 de ori) inainte ca dispozitivul de protectie(cartusul detasabil),
sa
ajunga la gunoi; are valori uzuale de 2...20kA; impreuna cu In se
defineste si
Im = varful maxim de curent non-repetitiv, fara ca SPD-ul
sa mai poata
fi folosit ulterior ; este de 8...65kA(de 2...4 ori In);
Tensiunea de lucru Uc = valoarea eficace a tensiunii aplicate
continuu lui
lui SPD a.i curentul prin varistor sa ramana neglijabil; uzual ea
are valoarea
retelei monofazate(max.255V) si nu poate depasi 275V pt. mai mult
de 5 sec.;
Tensiunea de protectie Up = marimea pt. care se construieste,
de fapt,
SPD-ul - in corelatie cu supratensiunile tranzitorii; are valori
standard intre
1kV si 2,5kV(kilovolti, mii de volti).
Acasa-i potrivit un SPD 1P+N clasa '2-a cu Im cel mult 20kA si Up
de max. 1,5kV.
Discriminarea se realizeaza natural prin lungimea
minima a conductoarelor
(10m) intre dispozitive sau fortat cu bobina soc pt. declansare
controlata.
Pentru ca protectia sa fie eficace, la instalarea SPD-ului se respecta
o regula,
a celor maxim 50cm ai lungimii cablurilor ce unesc SPD-ul
si MCB-ul asociat
lui de la intrarea in tablou pana la impamantare.
Standardele IEC asociate dispozitivelor de protectie la supratensiuni
de
tranzitie, conform clasei 2 de test (8/20ms
- 8 microsecunde timp de crestere
a impulsului respectiv 20ms timp de revenire)
sunt : EN61643-11 pt. Europa
si IEC61643-1 international.
|
|