|
|
Argintul e campionul la cea mai buna(mica) rezistivitate, dar
intra rar in competitie
din cauza pretului ridicat; cuprul si aluminiul formeaza grosul
materialelor pentru
retelele de cabluri electrice. Rezistivitatea cuprului la 200C(1,68x10-8Wm)
este
cam 2/3 din cea a aluminiului(2,65x10-8Wm)
si de vreo 25 ... 29 x mai mica decat
rezistivitatile nichelinei(4,2x10-7Wm,
aliaj nichel/crom) sau constantanului
(4,9x10-7Wm, aliaj cupru/nichel),
alte materiale intalnite prin casa; de aia
nichelina e folosita mai mult pt. elemente de incalzire : rezistivitate
mare =>
curent mare => putere - caldura mare - pe lungime mica;
si tot de aia, acolo
unde pui conductor de cupru cu sectiune de 2,5mm2 ai
voie, pt. acelasi
curent maxim, numai cu sarma de aluminiu de minim 4mm2.
Rezistenta electrica R creste odata cu lungimea L a conductorului
si scade la
marirea sectiunii S ; conductoarele scurte - trasee electrice
directe, fara bucle
inutile intre sursa(panou electric) si receptor(aparat
electric), cu necesarul
de doze de legatura - si suficient de groase sunt indicate la
realizarea unei
instalatii electrice; si pt. ca este superior electric si mecanic
aluminiului, chiar
daca un pic mai scump, cuprul este cel mai folosit in instalatiile
electrice casnice
si considerat upgrade-ul instalatiilor mai vechi din aluminiu,
fiind utilizat la
constructia locuintelor noi si pentru plus-valoarea data politei
de asigurare.
Rezistenta de contact intre diversele elemente ale instalatiei
este un alt ceva
de luat in seama si in directa legatura cu numitorul primei formule,
termenul S -
sectiunea sau suprafata de contact; rezistenta de contact e mai
buna(mica) cand
e mai mare suprafata contactului; la randul ei, suprafata contactului
este direct
proportionala cu presiunea de contact. Strange bine suruburile
de prindere
ale cablurilor in prize si stechere sau sigurantele in socluri
ori torsadeaza
corect legatura intre doua conductoare pe lungime suficienta -
min. 2 cm - a.i.
rezistenta de trecere prin legatura sa fie minima ! Presiunea
suficienta intre
zonele de contact ajuta si la strapungerea oxidului format pe
suprafete.
A doua formula arata cum rezistenta creste cu temperatura T dupa
o lege liniara
cu un mic coeficient a in plus
la fiecare grad Celsius deasupra valorii initiale si
fiecare material face asta in felul lui - uite un motiv sa nu
amesteci mere cu pere,
adica folosesti un singur fel de cablu la realizarea instalatiei
si numai in caz de
forta majora legi impreuna cabluri din cupru si aluminiu
si atunci cu dispozitive
construite anume - conectori/mufe/pini bimetalici. Oxizii la suprafata
metalelor
se formeaza mai rapid odata cu incalzirea avand ca rezultat cresterea
rezistentei
de trecere a contactului/legaturii si, in continuare, a temperaturii
acestora,
inrautatind proprietatile electrice si mecanice ale materialelor
conductoare
dar si ale izolatorilor; rezistenta de izolatie -
cu cat mai mare cu atat mai
|
|
