|
|
|
Tub
fluorescent compensat
Conectarea lampii fluorescente cu
balast magnetic
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
In
interiorul tubului e o picatura de mercur(sub 5mg, conform
legislatiei UE - RoHS, Restriction of Hazardous
Substances),
o pudra din saruri de fosfor, depusa pe peretele interior,
un gaz
(argon, cel mai des) cu presiune de 3/1000 din cea atmosferica
si doi electrozi de tungsten(wolfram), cam ca la becul obisnuit.
Langa tub - legati in serie cu el - se mai afla un drossel(balast
magnetic pt. limitarea curentului) si un starter(demaror)
ce
pre-incalzeste cei doi electrozi inlesnind aprinderea tubului.
Vaporii de mercur, aparuti in urma ionizarii gazului la trecerea
curentului prin electrozi, genereaza o lumina ultravioleta care
stimuleaza stratul de fosfor sa emita in exterior lumina vizibila.
|
|
|
In
schita de conectare(stanga), la fel ca si in schema electrica ce
apare deseori pe drossel(dreapta),
se mai vede o componenta - o sursa de energie reactiva pt.
compensarea celei absorbite de elementul
inductiv(drosselul), conectata in derivatie cu restul circuitului
: un condensator nepolarizat.
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Condensatorul
are cam 1mF(microfarad) pt. fiecare 10W
ai tubului cu balast cu tot, la tensiunea nominala de min.
250V, dar tine cont si de factorul de putere al circuitului
necompensat; pe eticheta drosselului proaspat cumparat
sunt scrise, de obicei, puterile tuburilor compatibile cu
el(de valori apropiate), curentul consumat de acestea si
factorul de putere dar nu si valorile condensatorilor;
acestea din urma sunt standardizate intre 2 si 55mF.
Exemple : tub de 8W=>14W cu balast=>2mF
; tub de 18W
=>27W cu balast=> 3,5-4,5 mF ;
tub de 20W=>30W cu
balast=>3,5-4,5 mF ; tub de 32W=>42W
cu balast=>5 mF.
Cresterea factorului este proportionala cu puterea
compensata dar nu va sari, in cel mai bun caz, de 0,86
(de la 0,35-0,5 necompensat), ramanand sub limita
stabilita(0,92) pt. anularea platii pierderilor reactive,
dar energia e folosita mult mai eficient.
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
. |
|
|