|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
URL,
HTTP, HTML
Despre domeniu, subdomeniu, cod sursa
|
|
|
|
|
|
|
Ce
inseamna :
URL - Uniform Resource Locator,
creat la CERN
la fel ca
mai toata tehnologia de baza a Internetului, se traduce, intr-o
romaneasca aproximativa, prin Descriptor Uniform(sau
Unic)
de Resurse, un fel de carte de vizita a unei locatii
pe internet, de
forma serviciu://nume-gazda/cale-director; mai
simplu spus,
e adresa literala a site-ului : http://www.numesite.ro pentru
site-urile romanesti cu domeniu propriu sau http://www.
numesite.numegazda.ro pt. subdomenii; adresa reala - IP-ul
(Internet Protocol number) - e din prea
multe cifre si-i greu
de retinut, ex. 87.106.120.98; pentru subdomeniu nu-i nevoie
sa platesti, esti gazduit de un server contra reclamei lor in
paginile tale si esti la cheremul lor; practic nu ai nici un drept
asupra paginilor gazduite la ei.
|
|
|
Domeniul
se plateste de doua ori ; prima data(o singura data, in jur de 40
€ ) pt. dreptul de proprietate
asupra numelui domeniului, pt. ca nu pot fi doua domenii pe web
cu acelasi nume; a doua plata se face
pt. gazduirea paginilor la un server gazda care functioneaza non-stop
si are tzeava adica duce simultan
mai multi vizitatori, mult mai multi decat cei suportati de conexiunea
obisnuita de-acasa cand te joci
de-a serveru' ; suma e modica, chiar un euro lunar la categoria
starter.
|
|
|
HTTP
- HyperText Transfer Protocol
- traducerea e-n plus; hipertext -
pt. ca lucreaza intr-un hipermediu datorat linkurilor prin
care se pot
face salturi oriunde in pagina sau in oricare alta carte(website)
printr-un
simplu click si asta, teoretic, cu viteza luminitei(stinse, cateodata).
HTML - HyperText Markup Language
- limbaj de marcare a aceluiasi
hipertext - contine un set de instructiuni care marcheaza textul
pe ici,
pe colo, pt. ca programul de navigare aka Explorer,
Firefox, Netscape, ...
sa stie ce sa afiseze - parantezele unghiulare deschisa(<) si
inchisa(>)
sunt de baza pt. identificarea instructiunilor html si intotdeauna
pereche.
Codul sursa al oricarei pagini se poate vedea simplu cu click dreapta
intr-un
loc unde-i doar fundal(background) apoi click stanga, in meniul
aparut,
pe View Source sau, altfel, click pe View Source in
bara de comenzi la
meniul Page.
Daca te uiti la sursa acestei pagini si faci abstractie de prima
linie -
<!DOCTYPE HTML PUBLIC ....> - care-i o declaratie de
conformitate generata
automat de catre editorul html(Macromedia), fisierul incepe si se
sfarseste
cu <HTML> respectiv </HTML> ce sunt un
fel de Ana si Caiafa ai codului
sursa; la fel ca intregul cod, cele doua instructiuni sunt case-insensitive,
adica pot fi scrise cu litere mari sau mici fara sa-si schimbe semnificatia.
Urmeaza capu' docomentului - <HEAD>, ... </HEAD>
- de la care se trage
indexarea norocoasa ori cea mai putin fericita; in head
sunt incluse titlul
paginii, intre <TITLE> si </TITLE>, apoi
tagurile META - chestiuni
importante, adica, dar si nepereche si, eventual, ceva mofturi
precum
stilul linkurilor din pagina de la <STYLE> pana la
</STYLE>.
Titlul paginii si denumirea fisierului sunt doua lucruri complet
diferite;
acum privesti la fisierul numit url-http-html.htm(aflat
in directorul
miscellanea de la adresa http://www.garajuluimike.ro
- uita-te sus la bara
de adrese !) cu titlul : Editare Web - URL, HTTP, HTML @
Garaju' lui Mike
(uita-te sus deasupra barei de adrese !) ; titlul e cel care conteaza
mai mult
in motoarele de cautare ca si in directorul vizitatorului dezordonat,
cu
pagini downloadate la gramada.
Dupa cap urmeaza, natural, corpu' - <BODY..... >
- cu atributele proprii si
care cuprinde emanatia creatorului paginii ce tine pana la
coada fisierului,
unde se incheie cu </BODY>.
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
.
|
|
|