Electrice
Cui ii plac
puii de balta?
Notiuni generale de electricitate
Un electrician italian -
Alessandro Volta -
a cercetat electricitatea cu ce avea la
indemana - cu picioarele unei broaste conectate la fire parcurse de curent electric,
si asa a aparut volt-ul (V), ca unitate de masura, apoi voltaj-ul, ca denumire,
pentru tensiunea electrica.
Nu facem aici teoria electricitatii, ea e pusa la punct
de mai bine de-un veac, dar nu strica, la tine acasa, sa ai idee despre
cele cateva marimi electrice care ajuta la descrierea
oricarui circuit electric rezidential.
Alaturi de tensiunea electrica U, mai avem:
intensitatea curentului electric I, masurata in
amperi
(A), cunoscuta drept amperaj;
puterea electrica activa (buna si utila) P, masurata in
wati
(W), zisa - pe romaneste -
vataj si care, multiplicata cu numarul orelor, apare sub forma de KW (kilowatt) in formula
energiei electrice active E (KWh) masurate de contorul de apartament;
puterea electrica aparenta S, a distribuitorului (alde Enel), masurata in volt-amperi (VA);
factorul de putere cosΦ (cos de fi), definit ca raport intre puterea activa P si cea aparenta S
si explicat cel mai bine de triunghiul puterilor; e o masura a eficientei de utilizare a energiei electrice
si arata, practic, cat din energia trimisa de distribuitor e transformata util de consumator in lucru
mecanic sau caldura; are mereu o valoare cuprinsa intre 0 si 1 inclusiv, ...
Cui ii plac
puii de balta?
Notiuni generale de electricitate
Un electrician italian -
Alessandro Volta -
a cercetat electricitatea cu ce avea la
indemana - cu picioarele unei broaste conectate la fire parcurse de curent electric,
si asa a aparut volt-ul (V), ca unitate de masura, apoi voltaj-ul, ca denumire,
pentru tensiunea electrica.
Nu facem aici teoria electricitatii, ea e pusa la punct
de mai bine de-un veac, dar nu strica, la tine acasa, sa ai idee despre
cele cateva marimi electrice care ajuta la descrierea
oricarui circuit electric rezidential.
Alaturi de tensiunea electrica U, mai avem:
intensitatea curentului electric I, masurata in
amperi
(A), cunoscuta drept amperaj;
puterea electrica activa (buna si utila) P, masurata in
wati
(W), zisa - pe romaneste -
vataj si care, multiplicata cu numarul orelor, apare sub forma de KW (kilowatt) in formula
energiei electrice active E (KWh) masurate de contorul de apartament;
puterea electrica aparenta S, a distribuitorului (alde Enel), masurata in volt-amperi (VA);
factorul de putere cosΦ (cos de fi), definit ca raport intre puterea activa P si cea aparenta S
si explicat cel mai bine de triunghiul puterilor; e o masura a eficientei de utilizare a energiei electrice
si arata, practic, cat din energia trimisa de distribuitor e transformata util de consumator in lucru
mecanic sau caldura; are mereu o valoare cuprinsa intre 0 si 1 inclusiv, ...
... 1 - de dorit (S=P), altfel, cu cat mai mare, cu atat mai bine pt.
calitatea energiei electrice si pt. sanatatea instalatiei;
puterea electrica reactiva Q, masurata in volt-amperi reactivi (VAR),
cu efect nedorit, ce apare la consumator cand cosΦ<1, si care are doua componente: puterea reactiva
inductiva generata de catre aparatele electrice ce contin inductante (transformatoare, drossele, motoare
electrice + mai toate aparatele electronice) si puterea reactiva capacitiva datorata capacitatilor
(condensatoarelor electrice), folosita pentru compensarea celei inductive; Q e nul cand
cosΦ=1, ca in cazul aparatelor ce contin numai rezistente electrice (becuri cu incandescenta,
prajitoare de paine etc.).
CosΦ si Q nu sunt pe lista grijilor consumatorilor casnici (cu puteri instalate sub 30KW) pt. ca legea ii scuteste de penalitatile pt. energia electrica reactiva - platesc, cum s-ar zice, numai berea, nu si spuma; toti ceilalti consumatori electrici (industriali) sunt scutiti de plata penalitatilor pt. energie reactiva numai daca depasesc factorul de putere neutral (0,92), altfel sunt taxati invers proportional cu valoarea acestuia.
puterea electrica reactiva Q, masurata in volt-amperi reactivi (VAR),
cu efect nedorit, ce apare la consumator cand cosΦ<1, si care are doua componente: puterea reactiva
inductiva generata de catre aparatele electrice ce contin inductante (transformatoare, drossele, motoare
electrice + mai toate aparatele electronice) si puterea reactiva capacitiva datorata capacitatilor
(condensatoarelor electrice), folosita pentru compensarea celei inductive; Q e nul cand
cosΦ=1, ca in cazul aparatelor ce contin numai rezistente electrice (becuri cu incandescenta,
prajitoare de paine etc.).
CosΦ si Q nu sunt pe lista grijilor consumatorilor casnici (cu puteri instalate sub 30KW) pt. ca legea ii scuteste de penalitatile pt. energia electrica reactiva - platesc, cum s-ar zice, numai berea, nu si spuma; toti ceilalti consumatori electrici (industriali) sunt scutiti de plata penalitatilor pt. energie reactiva numai daca depasesc factorul de putere neutral (0,92), altfel sunt taxati invers proportional cu valoarea acestuia.